Dr. Cristina Buzgar
Medic Specialist Obstetrică-Ginecologie
Cine sunt?
M-am născut în 1986 în Iaşi la Maternitatea Cuza Vodă, iar mama mea a fost asistată la naştere de Prof. Dr. Pricop – de pe cărțile căruia am învățat ulterior în facultate specialitatea Obstetrică şi Ginecologie. Mai apoi, am petrecut anii de rezidențiat în clinica în care dumnealui a fost şef de secție înainte să iasă la pensie. Pentru mine, această coincidență (sau nu ?) – este o mare onoare.
În copilărie am fost atrasă de sporturi şi limbi străine, am practicat balet, gimnastică şi ulterior dansuri populare într-un ansamblu național cu care am făcut turnee prin Europa în toată perioada gimnaziului. În liceu am început să practic pilates şi mai apoi, în timpul facultății, YOGA, cu care am rămas şi în ziua de azi.
După ce am terminat studiile la Şcoala nr. 11 “Otilia Cazimir”, am urmat Colegiul Național “Emil Racoviță” pe profilul matematică-informatică.
Am ştiut de la început că voi fi medic? NU. Sub nicio formă. Eram profund pasionată de biologie şi chimie, şi am avut noroc de o serie de dascăli deosebiți care m-au inspirat să urmez în primă instanță o carieră didactică. Am pornit de la ideea de a fi învățătoare, apoi profesor şi abia în ultimul an de liceu m-am gândit că aş încerca să dau admitere la medicină dat fiind că stăpânesc deja foarte bine materiile respective.
Şi am intrat, printre primii, cu bursă ( şi aşa am şi rămas pe perioada facultății până la final). Recunosc că am fost o tocilară, eram printre puținii colegi care mergeau la mărire de la 9 la 10, dar am învățat cu pasiune şi plăcere iar frumoşii ani de facultate au trecut imediat.
Încă din primul an, am simțit dorința să citesc mai mult despre obstetrică şi ginecologie. Asta m-a atras de la început, eram absolut fascinată de femeile gravide, aşadar m-am apucat să fac rost de tratatele româneşti din domeniu şi m-am apucat să le citesc. Deja prin anul 3 citisem majoritatea cărților de ginecologie de la noi şi cu cât citeam, cu atât simțeam mai mult că asta îmi doresc să fac o viață întreagă. Bineînțeles că mergeam în timpul liber în gărzi la maternitate ca să înțeleg cât mai multe cazuri şi să văd naşteri şi alte operații din domeniu.
În anul 4 de facultate, în cursul vacanței de vară, am plecat în Sicilia pentru un schimb de experiență şi bineînțeles că am ales să aprofundez tot partea de Obstetrică-Ginecologie. Am întâlnit nişte medici minunați (Prof. Dr. Carlo Pafumi şi echipa dumnealui) de la Spitalul “Santo Bambino” din Catania care m-au învățat foarte multe lucruri şi cu care am început să colaborez pentru o perioadă mai lungă pe partea de cercetare. Chiar în acelaşi an am publicat primul meu articol medical într-o revistă cotată ISI. Ulterior, au urmat şi celelalte. M-am întors din Italia extrem de bine pregătită şi entuziasmată pentru ce urmează.
Sigur că pe parcursul anilor de facultate am făcut gărzi şi pe alte specialități chirurgicale pentru a exersa diverse tipuri de suturi şi tehnici operatorii. Am învățat foarte multe noțiuni la stagiile de chirurgie plastică unde am avut noroc de un profesor deosebit şi dedicat studenților. Ne primea în gărzile dumnealui şi ne învăța să operăm tot felul de patologii de pe specialitatea respectivă. Asta mi-a confirmat dorința de a fi chirurg, însă nu m-aş fi văzut vreodată operând în alt domeniu decât Obstetrică-Ginecologie.
La noi în România, ginecologia se învață abia în anul 6 de facultate fiind una din cele mai complexe şi dificile specializări. A fost ciudat sentimentul când am ajuns în anul 6, pentru că eu deja citisem acele cărți în urmă cu ani de zile, şi nu a fost nevoie decât să repet şi să îmi fixez ceea ce deja studiasem înainte.
Licența am făcut-o tot pe Obstetrică Ginecologie şi chiar mi-a plăcut foarte mult să aprofundez tema naşterii premature, mai ales că la noi în țară această patologie este o problemă foarte frecventă şi serioasă.
A urmat examenul de rezidențiat. În generația noastră competiția cea mai mare a fost pe 3-4 specialități : ginecologie, cardiologie, gastro-enterologie şi anatomie patologică. Ştiam că dacă nu voi fi printre primii din cei peste 800 de candidați înscrişi, nu am nicio şansă să îmi împlinesc visul. Din fericire, după o muncă titanică de peste un an de zile am reuşit să iau o notă suficient de bună la examen, astfel încât să îmi permit să pot alege orice îmi doresc. Sigur că am ales să fiu ginecolog şi, după atâția ani de muncă, am reuşit în mod oficial să încep serviciul în ianuarie 2012 chiar la maternitatea unde m-am născut.
Rezidențiatul a fost extraordinar de frumos. Nu mulți medici pot spune asta. Am fost printre puținii norocoşi din această țară care au avut oportunitatea să se pregătească cum trebuie în anii de rezidențiat.
De ce spun asta? Pentru că majoritatea rezidenților din România sunt deprimați, nemulțumiți, se ocupă predominant de hârtii, de cărat laptopul şefului de colo-colo, sunt tratați urât, nu sunt lăsaţi să evolueze şi mai ales nu au susținere profesională de la îndrumătorul lor sau colegii mai mari.
Ei bine, eu am avut noroc şi binecuvântare de la Dumnezeu să ajung într-o echipă minunată. Colega mai mare m-a învățat multe lucruri chiar din primele săptămâni iar îndrumătorul meu – Dr. Dan Mihalcea – merită în mod cert o statuie. Şi asta nu o spun doar eu, ci şi restul rezidenților pe care i-a avut pe parcursul carierei dumnealui. Este un om minunat, generos, cu suflet mare şi mai ales cu principii curate. Medicii care au trecut prin “mâna” dumnealui sunt formați exact ca şi el, cu aceeaşi grijă față de pacient, cu aceeaşi pasiune față de meseria pe care o practică, cu aceeaşi răbdare, cu acelaşi calm şi nu în ultimul rând, cu modestie. Momentan colegii mai mari lucrează în diferite oraşe din țară şi am auzit despre ei numai lucruri frumoase.
Datorită dumnealui, noi toți – rezidenții – am avut sentimentul de familie, am simțit că există mereu cineva acolo care să ne vegheze actul medical, am avut parte de cea mai bună educație medicală practică şi teoretică pe care ne-am fi putut-o dori. Eu personal țin minte că încă din primul an de rezidențiat, la sfârşitul verii, deja învățasem să fac o operație de cezariană de la cap la coadă mâna 1. Dumnealui mereu ne-a încurajat să dispensarizăm gravide şi să ne ocupăm de paciente cu toată dedicarea noastră, pentru a învăța cât mai mult din partea practică a meseriei. Pe parcursul anilor ne-a susținut să operăm şi să rezolvăm sute de cazuri care mai de care mai complexe şi dificile pentru a ne creşte încrederea în sine, în gândirea noastră clinică şi în judecata medicală mai ales pentru a ne responsabiliza pentru un viitor profesional cât mai bun. A avut încredere în fiecare dintre noi – a fost pe principiul: see one, do one, teach one.
Şi apropo de teach…una din cele mai minunate experiențe pentru mine a fost să particip la predarea materiei obstetrică-ginecologie la studenții de anul 6. Avându-l pe dumnealui drept cadru didactic, noi ca şi rezidenți am fost prezenți la cursurile şi stagiile de pregătire pentru studenți în toți anii de rezidențiat, ceea ce a fost o revelație pentru mine. Am realizat cât de mare este impactul pentru ceilalți dacă le explici bine şi pe înțelesul lor toate informațiile pe care ei le aşteaptă de la tine.
Tot în perioada rezidențiatului şi tot prin intermediul unor oameni minunați am avut parte de o trezire spirituală autentică, fapt care m-a provocat să învăț şi multe alte noțiuni dincolo de cele care țin exclusiv de medicina vestică. Am învățat să privesc ginecologia şi cu altfel de ochi, să înțeleg că unele boli pot fi tratate şi fără hormoni sau chirurgie. Am citit şi am învățat foarte mult în domenii care țin tot de medicina femeii dar nu neapărat în varianta ei clasică. Ulterior ca medic specialist am aprofundat şi mai mult aceste noțiuni, o perioadă de timp am locuit în Dubai UAE unde dincolo de evoluția profesională am avut oportunitatea să îmi cultiv şi noțiunile din aria despre care vă spuneam. Aceste cunoştințe fac diferența între abordarea mea medicală şi a altor colegi – mai ales din generații mai vechi, iar din acest motiv am simțit nevoia să împărtăşesc o parte din aceste cunoştințe pentru a aduce lumină şi echilibru în viața cât mai multor femei din România şi nu numai.
Sigur că vechea mea pasiune didactică s-a simțit “atinsă” pe perioada rezidențiatului şi am rămas până în ziua de azi cu această dorință de a explica (pacientelor în deosebi dar şi altor persoane) noțiunile medicale pe care nu le-au înțeles suficient de bine. Mereu am avut credința că un om care îşi înțelege problema de sănătate are şanse mult mai mari să răspundă la tratament şi să se vindece mai repede.
Astfel, m-am tot gândit cum să creez o variantă de a comunica cu cât mai multe femei iar mesajul meu să ajungă cât mai departe şi să fie primit cu brațele deschise de către cât mai multe dintre dumneavoastră?
Într-un final, prin încurajarea şi susținerea unui alt om minunat din viața mea, am creeat această platformă – Yoni Wellness – pentru femeile deschise spre cunoaştere şi evoluție.
În speranța că vă va ajuta chiar şi numai puțin,
Vă aştept cu drag,
Dr. Cristina Buzgar
Medic Specialist Obstetrică-Ginecologie