Este o patologie foarte des întâlnită, mai ales la femeile foarte tinere

Ovulația lunară se manifestă echografic ca un chist cu diametrul maxim de 2,2 cm care se rupe spontan eliberând ovului.

Diagnosticul de chist NU se pune deci pentru formațiuni mai mici de 2.5 cm. Doar dacă au conținut solid, hematic sau mixt.

Chisturile pot apărea la fetițe chiar din viața intrauterină, sau înainte de pubertate. După menopauză majoritatea chisturilor sunt suspecte, cu risc mare de malignitate.

CAUZE

Predispoziție genetică sau istoric de afecțiuni ovariene

Obezitatea şi disfuncția metabolică asociată

Dezechilibre estro-progestative, majoritatea de origine alimentară sau de natură endocrinologică

Disfuncții tiroidiene

În cazul endometriozei, cauzele sunt complexe (reflux tubar al sângelui endometrial, mecanisme complexe imune şi hormonale de relocalizare a celulelor endometriale, etc)

Formațiunile borderline şi maligne au cauze genetice, toxice, alimentare şi hormonale diverse

CLASIFICARE

Există mai multe tipuri de formațiuni ovariene:

Formațiuni NORMALE: foliculul de ovulație, corpul albicans (de după ovulație) şi corpul galben de sarcină (la gravide). La care se adaugă foliculii în diverse stadii de dezvoltare la femeile care nu sunt la menopauză. La menopauză este EXCLUS să avem formațiuni pe ovare, pentru că ele în mod normal involuează şi se atrofiază.

Chisturi simple (funcţionale)- doar cu lichid- de obicei apar când un folicul Graaf (de ovulație) nu se rupe pentru a elibera ovulul şi continuă să crească.

PCOS (ovar polichistic) multiple chisturi mici de câțiva milimetri dispuse la periferia ovarului bilateral însoțite de manifestări clinice specifice

Chisturi hemoragice (care au în interior ca un cheag de sânge)

Chisturi endometriozice (care conțin ţesut endometrial cu un aspect ecografic particular de sticlă pisată)- care pot fi situate pe ovare dar şi în afara lor.

Chisturi cu conținut mucos

Teratoame (chisturi care conțin fragmente de os, dinți, păr, țesut cartilaginos, sebum etc) - unele forme de teratoame pot deveni canceroase

Tumori borderline (care au de multe ori şi o componentă solidă, vegetații, o vascularizație particulară) - formațiuni cu anumite caracteristici ecografice/imagistice care au risc de transformare malignă

Cancer ovarian

SIMPTOME

Unele chisturi sau formațiuni ovariene pot fi asimptomatice

Chistul ovarian clasic poate da durere în zona ovarului afectat, o senzație de apăsare continuă şi proporțională cu dimensiunea chistului. Uneori durerea iradiază spre picior.

Pot apărea sângerări intermenstruale, menstruații neregulate, sau hemoragii deosebite în timpul menstruației

Chisturile endometriozice dau o dismenoree (durere perimenstruală) severă, dispareunie şi cel mai grav, subfertilitate sau chiar infertilitate

Dispareunie (durere în timpul contactului sexual) şi/sau durere la finalul micțiunii prin modificarea poziției în pelvis a chistului.

COMPLICAȚII

Ruptura spontană a chistului - se manifestă cu o durere puternică, ca un pumnal, însoțită uneori de grețuri, vărsături sau diaree pe un interval scurt de timp. În 2-3 zile durerea dispare spontan cu sau fără tratament simptomatic. Este o variantă în care practic se tratează spontan chistul

Torsiunea - rotirea chistului şi a ovarului în jurul axului oprind fluxul sangvin spre respectiva anexă. Este o mare urgenţă chirurgicală, similară unui infarct. Anexa trebuie de-torsionată în timp cât mai scurt pentru a putea fi salvată şi a evita apariția necrozei. Altfel ovarul se poate pierde şi pot apărea complicaţii cu risc vital în absența tratamentului chirurgical urgent.

Malignizarea - anumite tipuri de chisturi sau formațiuni ovariene pot evolua spre cancer ovarian. Din păcate cancerul ovarian NU dă nici un fel de simptome, cel mult balonare sau tulburări ale apetitului. Durerea, scăderea în greutate sau hemoragii anormale apar abia în stadii avansate când deja există metastaze şi/sau invazie tumorală.

DIAGNOSTIC

În urma unei consultații şi a unei ecografii, diagnosticul se pune uşor. Uneori sunt descoperite întâmplător, în cazul celor asimptomatice.

Dacă există suspiciuni ecografice pentru risc de malignitate se recomandă analize: CA 125 care este un marker tumoral specific ovarului ce creşte în endometrioză sau în formațiuni ovariene cu tendința la malignizare. Mai bun decât CA 125 dar mai scump este scorul R.O.M.A care este mai specific şi are acuratețe mai mare.

Criteriile folosite pentru descrierea unei tumori ovariene cu caracter benign sunt:

chist unilocular cu lichid

un singur ovar afectat

prezenţa unei componente solide cu diametrul maxim mai mic de 7 mm

tumoră multiloculară cu contur regulat, fără flux Doppler crescut.

Aspecte ecografice care relevă risc de malignitate:

tumoră neregulată solidă

formațiuni anormale pe ambele ovare (bilateral)

lichid liber în Douglas (spațiul anatomic din spatele uterului, cel mai decliv punct abdomino-pelvin) - ascită

minim 4 structuri papilare

tumoră multiloculară solidă cu cel mai mare diametru de minimum 100 mm

prezenţa unui flux Doppler crescut

Ecografia Doppler relevă indicele de rezistenţă şi pulsatilitate la nivelul circulaţiei peritumorale şi al formaţiunilor intrachistice. Este un examen care face diferența între tumori/chisturi cu aspect benign şi cele cu aspect malign

Ulterior, în chisturile complexe, care ridică suspiciuni sau care urmează a fi operate se recomandă imagistică avansată CT sau RMN pelvin

Diagnosticul tipului de țesut care formează chistul/tumora de ovar se pune în final doar prin examen histopatologic al piesei de rezecție.

TRATAMENT

Pentru chisturile funcționale, simple, sub 6 cm fără criterii ecografice de suspiciune, tratamentul este medicamentos fie hormonal fie ne-hormonal în funcție de context. MAJORITATEA răspund foarte bine şi repede la tratament. Până la finalul tratamentului se recomandă repaus fizic şi sexual pentru a evita riscul de torsiune, mai ales la chisturile peste 4-4,5 cm.

În teorie, chisturile peste 6 cm, cu criterii ecografice de gravitate sau cu scor ROMA/ CA 125 mărite au indicaţie de tratament chirurgical. Totuşi, recomandarea se face la fiecare caz în parte, pentru ca sunt şi chisturi tratabile doar medicamentos chiar dacă depăşesc 6 cm.

Chisturile mari, mai ales cele apărute în postmenopauză trebuie operate, de obicei laparoscopic. Când există suspiciuni se poate efectua examen histologic extemporaneu în timpul operației pentru a avea certitudinea că nu exista risc de malignitate şi a lua cele mai bune decizii chirurgicale pentru pacientă.

Endometrioza pune probleme serioase atât ca şi simptomatologie cât şi ca tratament. În funcție de numărul focarelor, dimensiunea şi vechimea lor se poate încerca fie un tratament hormonal fie un tratament chirurgical. La fel, decizia terapeutică se ia şi în funcție de vârsta pacientei, de paritate, intensitatea simptomatologiei, dorința de a obține sau nu o sarcină.

În suspiciunea de cancer ovarian, ideal ar fi ca pacienta să se adreseze direct secției de oncologie pentru a beneficia de cea mai bună şi eficientă metodă de tratament.

PREVENȚIE - factori care scad riscul de apariție a formațiunilor chistice ovariene sau a cancerului ovarian:

Numărul crescut de sarcini şi alăptarea prelungită

Pilula contraceptivă luată continuu, mai ales pentru minim 5 ani

Evitarea fumatului şi a alimentației de tip fast food. Evitarea consumării somonului (crescut în captivitate) sau a păstrăvului de acvacultură, a produselor pe bază de soia (mai ales cea modificată genetic), a cărnii din magazin (crescută cu hormoni). Alimentația are rol fundamental în sănătatea ovariană

Viață sexuală de calitate. Orgasmele feminine aduc nivelul hormonal în limite normale pentru sănătatea întregului aparat genital. Plus că echilibrează perfect chakra 2, duc la creşterea imunității, îmbunătățirea aspectului tenului, a memoriei, reglează funcția cardiovasculară şi bineînțeles îmbunătățeşte viața de cuplu.

Control anual la medicul ginecolog, mai ales când apar schimbări ale simptomatologiei perimenstruale, a sânilor sau a glandei tiroide.

Mare atenție la alimentația fetițelor de vârstă şcolară şi preşcolară. Există o tendință gravă a creşterii numărului de boli ovariene a acestor fetițe care mănâncă prost ( exces de dulce, alimente procesate, conservate, ambalate, alimente ce conţin hormoni), sunt sedentare, unele fumează sau consumă diverse băuturi sau substanțe complet nesănătoase.

Există frecvent diagnosticul de copil supraponderal sau obez, care poartă număr mare la încălțăminte, menarha (prima menstruație) precoce şi numeroase probleme în sfera ginecologică

Dr. Cristina Buzgar - Medic Specialist Obstetrică-Ginecologie