Prevenția colicilor la bebeluşi şi alimentația corectă în primele săptămâni de alăptare.

Colicile bebeluşului apar de obicei după 2-3 săptămâni de la naştere şi durează 3-4 luni.

Colica reprezintă o durere provocată de distensia sau spasmul intestinal şi nu apare la toti copiii.

Colicile se manifestă la bebeluşi prin agitație, plâns necontrolat pentru perioade lungi de timp (minim 3 ore, minim 3 zile pe săptămână), burtică destinsă şi dificultate în a calma cu uşurință copilul. Ele apar mai frecvent în a doua parte a zilei.

Apariția colicilor la nou-născuți depinde de următorii factori:

flora intestinală a bebeluşului

cantitatea de lapte praf vs lapte matern pe care o primeşte

motilitatea intestinală (tendința la constipație sau în a reține gazele intestinale)

o serie de intoleranțe alimentare (factor genetic)

alimentația mamei care alăptează

Medicația pentru colici funcționează rar şi inconstant, iar părinții ajung să fie epuizați şi frustrați că nu reuşesc sub nicio formă să îşi liniştească puiul.

Din acest motiv, consider că cea mai bună soluție este PREVENȚIA:

Flora intestinală

Ideal ar fi să administrăm bebeluşului din prima săptămână de viață un PROBIOTIC pentru a avea o floră intestinală bună, care va preveni apariția balonării excesive sau a intoleranțelor digestive.

Recomand administrarea preventivă a probioticului mai ales la copiii cu alimentație mixtă sau preponderent cu lapte praf.

Importanța laptelui matern

Sigur că nu mereu putem hrăni copilul exclusiv la sân din primele zile de viață. Dar ideal ar fi să facem tot ce se poate pentru a limita necesitatea suplimentării cu lapte praf (fără a ține copilul flămând !!! ).

Putem stimula producția de colostru chiar din timpul sarcinii prin masaj delicat al sânilor cu ulei/ unt de corp cât mai natural. (!! Fără a face o obsesie din asta!! )

După naştere putem încuraja nou-născutul să stea cât mai mult la sân şi să tragă în gol (pe post de suzetă) pentru a exersa tehnica atât mama cât şi bebeluşul dar şi pentru a stimula puternic creşterea prolactinei. Evitați suzeta mai ales în prima lună de viață şi după 10 luni.

Petreceți cât mai mult timp cu copilul lângă dvs, şi evitați să îl lăsați la neonatologie peste noapte (pentru că sunteți obosite) sau mai ales peste zi (pentru că aveți nevoie de relaxare). Prezența copilului lângă dvs, plânsul bebeluşului şi fericirea pe care o resimțiți când îl aveți în preajmă ajută foarte mult la stimularea naturală a producției de prolactină.

Laptele matern creează o floră corectă intestinală la bebeluş, iar laptele praf, oricât de bio şi hipoalergen ar fi….este tot lapte de VACĂ, care va forma o floră intestinală diferită, cu predispoziție (nu obligatoriu) la colici.

Sigur că vom evita să supunem bebeluşul la STRES şi FOAME prin ambiționarea (uneori exagerată ) de a nu îi oferi decât 100% lapte matern. Copilul trebuie să mănânce.

Motilitatea intestinală

Majoritatea copiilor hrăniți la sân (suficient) au un tranzit foarte bun, rar având perioade de constipație sau balonare.

Alimentația artificială predispune la un tranzit încetinit, mai ales dacă diluția nu este corectă, sau lingurița de măsură este "tasată" pentru a încăpea mai mult lapte praf în ea.

Ulterior, tranzitul lent va încuraja formarea gazelor intestinale, lucru care va deranja bebeluşul foarte mult, până la durere.

Este bine să aveți o bună comunicare cu medicul dvs de familie sau medicul pediatru pentru a administra copilului tratamente potrivite (pentru eliminarea facilă a gazelor sau tratarea constipației).

Intoleranța la lactoză

Apare foarte rar, şi are componentă genetică.

De obicei este un diagnostic de excludere sau este diagnosticată prin dispariția spontană a simptomelor cu alimentație specială pentru această patologie.

Copilul nu poate tolera digestiv nici laptele praf nici laptele matern, dar se simte bine cu lapte HA (hipoalergenic) sau delactozat.

ALIMENTAȚIA pe perioada alăptării

Pe acest subiect există foarte multe controverse şi mituri, mai ales când ascultăm păreri ale unor persoane fără cunoştințe medicale.

Adevărul este următorul : Nu toți copiii sunt sensibili la anumite alimente, dar sunt copii care imediat reacționează prin colici şi balonare la unele tipuri de produse alimentare.

Justificarea medicală vine din faptul că anumite componente din alimentația mamei trec prin lapte în intestinul uşor imatur (nepregătit) al bebeluşului, iar el nu le poate tolera.

În general, alimentele de origine animală (carne, lapte, brânză, ouă) sau făinoase (pâine, mămăligă, paste, orez, cereale) rar pun probleme în alimentația din primele zile după naştere.

Sigur, dacă mama are ea personal probleme digestive de la banane, mere, fasole, lapte, sau alte alimente, sigur că le va evita.

Cele mai problematice alimente sunt fructele şi legumele, pentru ca sunt de origine vegetală, şi puțini copii au intestinul pregătit pentru fermenții şi componentele respective.

Ideal, în afară de banane, orice fruct ar trebui consumat în compot sau la cuptor (preparat termic).

Dintre legume, cele mai problematice sunt: varza, roşia, cartoful, boabele (fasole, mazăre, linte), spanacul şi unele rădăcinoase - inclusiv preparate termic. Singurele care sigur nu pun probleme sunt frunzele de salată,rucolla şi măslinele.

Pentru a fi cât mai uşor, şi pentru a ne da seama exact ce sensibilități are copilul, cel mai bine ar fi să mâncați inițial din alimentele care sigur sunt ok, şi apoi, să introduceți câte un aliment nou, pe rând, la interval de 3 zile, exact cum se procedează la diversificarea bebeluşului.

În acest fel, veți urmări exact care alimente sunt bine tolerate şi care nu. Cele greu tolerate le puneți din nou la coada listei şi mai reîncercați peste un timp, poate odată cu trecerea timpului se rezolvă problema.

Începeți întâi cu rădăcinoase, avocado, dovlecei, păstăi, sfeclă, cartof dulce, iar la coada listei lăsați boabele şi varza.

În acest fel, în decurs de câteva săptămâni veți introduce treptat toate alimentele, iar când copilul va avea 3-4 luni probabil veți putea mânca orice, fără grijă.

Atenție la alimentele complexe de tipul: supă de legume (mix), salată boeuf, ardei umpluți, omlete cu multe ingrediente, pizza cu de toate, etc.

Atenție la ingredientele care schimbă gustul laptelui: ceapă, usturoi, piper, ardei iute, etc sau excitanți ai sistemului nervos central (cafea, ceai verde, ceai roşu, ciocolată, ness, băuturi energizante, etc).

Atenție în continuare la medicamente, alcool, la prăjeli, sosuri, produse insuficient preparate termic (maioneză, paste carbonara, carne sau ouă incomplet gătite, lapte de țară nefiert, etc )

Sugestii de feluri de mâncare fără riscuri semnificative de intoleranță la nou-născut:

carne la grătar

sandwish -uri cu caşcaval/ mezeluri bio

orez/paste cu carne/ton

fructe de mare/peşte

conserve de peşte, paté (ideal de casă)

mămăligă, pâine, alte produse de panificație

brânză cu smantână

brânză de vaci, iaurt, sana, kefir.

mozzarella, caşcaval şi alte brânzeturi

ouă bine preparate termic

banane, compot de orice fruct, mere la cuptor

supa de pui/vită cu cât mai puține legume, cel mult doar rădăcinoase

măsline

cereale cu lapte/iaurt/ceai

paine cu unt şi dulceață/miere

Etc

După aproximativ 7-10 zile încercați să introduceți pe rând alimente cum am descris mai sus. Urmăriți timp de 2-3 zile dacă bebeluşul se balonează sau are alte probleme digestive, şi dacă totul e ok, introduceți următorul aliment şi tot aşa.

Dacă ținem cont de toți factorii: cât mai mult lapte matern, probiotic preventiv, menținerea unui tranzit intestinal bun la bebeluş şi alimentația corectă a mamei, riscul de a apārea colici este extrem de redus.

Garanții nu putem avea, pentru că nu toți copiii sunt la fel, însā, ținând cont de toți aceşti factori reducem riscul de apariție a colicilor la sub 5-10%.

Perioada postnatală este plină de emoții şi sentimente unice minunate dar din anumite puncte de vedere este şi foarte dificilă atât fizic cât şi emoțional. Aceste lucru vă poate afecta interesul pentru alegerea unei alimentații corecte.

Primiți cu brațele deschise ajutorul pentru treburi casnice, administrarea gospodăriei şi chiar pentru îngrijirea bebeluşului.

Prioritatea este să aveți timp pentru cel mic şi pentru odihnă, pentru a mânca şi a vă îngriji corect şi bineințeles nu uitați de partener. Pentru amandoi e greu, din diferite puncte de vedere. Nu uitați că trebuie să vă sprijiniți reciproc, să comunicați, să vă întelegeți şi să vă asumați noul rol de părinți.

Şi oricât de fascinați şi îndrăgostiți sunteți de micul îngeraş, nu uitați că bebeluşii cresc, se maturizează şi pleacă. În final tot voi doi rămâneți, soțul şi soția.

Cultivați iubirea, respectul, înțelegerea şi toleranța reciprocă. Copiii aduc în viața dvs momente extraordinare şi fericire imensă, dar creşterea lor este o provocare chiar şi pentru cele mai perfecte cupluri.

Cu ajutor, răbdare, iubire şi cât mai mult zen, primele săptămâni ale bebeluşului vor trece foarte uşor, şi toate provocările vor fi depăşite cu succes.

Dr. Cristina Buzgar - Medic Specialist Obstetrică-Ginecologie